Șemineul din Casa Tătărescu, sculptat de Milița Petrașcu: cum „aprinde” o poveste despre Brâncuși
În conexiunea dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu se află o poveste esențială pentru înțelegerea felului în care arta modernă românească a fost ancorată în comunitate, memorie și infrastructură culturală. Această legătură, ce țese împreună creația sculpturală, activismul civic feminin și patrimoniul locativ, oferă o perspectivă asupra modului în care opera lui Brâncuși a fost integrată nu doar ca obiect artistic, ci ca parte a unei identități colective și a unui spațiu cultural viu.
Șemineul din Casa Tătărescu, sculptat de Milița Petrașcu: cum „aprinde” o poveste despre Constantin Brâncuși
Legătura dintre Constantin Brâncuși și ansamblul monumental de la Târgu Jiu, realizat la inițiativa Arethiei Tătărescu, este o filă importantă din istoria artei moderne românești, în care intervin și alte personaje-cheie, precum sculptori ucenici. Printre aceștia se numără Milița Petrașcu, care, prin opera sa, face puntea între maestru și contextul cultural românesc. În București, la Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19, se păstrează lucrări realizate de Milița, care întregesc această poveste, dând un sens palpabil și intim întâlnirii dintre artă, memorie și spațiu. Această conexiune evidențiază nu doar traseul unui artist universal, ci și rolul unei comunități în consolidarea unui patrimoniu care încă rezonează.
Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a memoriei
Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu și președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a avut un rol decisiv în aducerea lui Constantin Brâncuși „acasă”, în Gorj, pentru realizarea ansamblului monumental dedicat eroilor din Primul Război Mondial. Această inițiativă a fost mai mult decât o simplă comandă artistică; a fost un proiect complex care a combinat activismul civic, organizarea socială și responsabilitatea culturală. Prin intermediul Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, Arethia a mobilizat resurse și a creat o infrastructură care a permis nu doar realizarea sculpturilor, ci și amenajarea urbană a Căii Eroilor, proiect ce a schimbat fizionomia orașului Târgu Jiu.
Drumul spre Brâncuși: o recomandare esențială
În pregătirea acestui proiect, Arethia Tătărescu a apelat la Milița Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, pentru o evaluare. Conform surselor consultate, Milița Petrașcu a fost cea care l-a recomandat pe Brâncuși drept artistul cel mai potrivit pentru această lucrare de anvergură. Această recomandare a fost esențială, demonstrând importanța rețelelor umane și profesionale în realizarea unor proiecte culturale majore, precum Calea Eroilor.
Ansamblul monumental de la Târgu Jiu: o sinteză între artă și comunitate
Ansamblul de la Târgu Jiu, compus din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, reprezintă o operă publică în care sculptura devine parte a unui traseu urban și a unei experiențe simbolice. Arethia Tătărescu a fost motorul care, prin eforturile Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a asigurat finanțarea exproprierilor și a infrastructurii necesare pentru realizarea Căii Eroilor, conturând astfel un proiect cultural și urbanistic integrat, ce a legat geografia locală de memoria națională.
- Masa Tăcerii: loc de oprire și reflecție, un spațiu al tăcerii și al comuniunii;
- Poarta Sărutului: simbol al trecerii și al legăturii între viață și amintire;
- Coloana Infinitului: o verticalitate repetitivă ce exprimă recunoștință infinită și continuitate.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Milița Petrașcu: puntea dintre Brâncuși și memoria publică
Milița Petrașcu este o figură centrală în această poveste, fiind ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și parte a cercului care a susținut proiectele culturale inițiate de Arethia Tătărescu. Implicarea sa în realizarea unor lucrări cu încărcătură simbolică majoră, precum mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, confirmă rolul său ca liant între arta brâncușiană și dimensiunea memorială a acestor opere. Prin creațiile sale, Milița a contribuit la consolidarea unui discurs artistic coerent și la transmiterea valorilor moderne în spațiul românesc.
Casa Tătărescu: un spațiu al memoriei vii și al artei trăite
La București, Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19 reprezintă un punct de întâlnire între aceste trei nume: Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu. În interiorul acestei locuințe se află o bancă și un șemineu sculptate de Milița Petrașcu, obiecte care, departe de a fi simple piese de mobilier, poartă în ele o filiație artistică și o continuitate culturală cu opera maestrului. Acest spațiu este un exemplu de patrimoniu cultural care nu se limitează la muzealizare, ci trăiește în relația dintre formă și utilizare, în intimitatea unui interior bucureștean.
Un traseu cultural între Târgu Jiu și București
Dincolo de valoarea artistică, legătura dintre ansamblul monumental de la Târgu Jiu și Casa Tătărescu oferă un traseu cultural ce leagă dimensiunea publică a artei brâncușiene de o experiență mai intimă. Dacă Târgu Jiu este spațiul în care sculptura devine simbol urban și național, Bucureștiul oferă posibilitatea unei întâlniri cu arta lui Brâncuși în registrul cotidian și personal. Această complementaritate evidențiază modul în care patrimoniul cultural poate fi accesibil și înțeles prin diverse forme și contexte.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Întrebări frecvente
Care este rolul Arethiei Tătărescu în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Arethia Tătărescu a fost președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene și a jucat un rol esențial în inițierea, finanțarea și organizarea proiectului ansamblului monumental de la Târgu Jiu, mobilizând resurse și sprijin guvernamental pentru realizarea Căii Eroilor.
Cum este reprezentată legătura dintre Constantin Brâncuși și Casa Tătărescu?
Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, care leagă astfel artistic și simbolic numele sculptorului de spațiul bucureștean, oferind o experiență a artei brâncușiene în context intim.
De ce ansamblul de la Târgu Jiu poartă denumirea de Calea Eroilor?
Denumirea de Calea Eroilor desemnează traseul urban realizat între Jiul și zona cazărmilor, pe care sunt amplasate sculpturile lui Brâncuși, ca un omagiu adus eroilor din Primul Război Mondial, printr-un proiect cultural și urbanistic integrat.
Ce semnificație are Masa Tăcerii în contextul ansamblului lui Brâncuși?
Masa Tăcerii reprezintă un spațiu ritualic de oprire și reflecție, marcând începutul traseului memorial din ansamblul de la Târgu Jiu și invitând la o comuniune tăcută, în concordanță cu concepția lui Brâncuși despre esența formelor.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
